Brăilago

Brăila, Go, restul se înţelege

RSS 2.0

Ranka

Ranka este mai mult decît o poveste, este o legendă, cu siguranţă cea mai celebră dintre cele ce au ca subiect Goul. Şi ca orice legendă, are mai multe variante.

Iată traducerea variantei din Wikipedia

Legenda ne prezintă pe un tăietor de lemne, Wang Chih, şi întîlnirea sa cu doi zei în munţi.

Wang Chih  era un tînăr destoinic care obişnuia să se aventureze departe în munţi pentru a căuta lemn potrivit pentru toporul său. Într-o zi a mers mult mai departe decît de obicei şi s-a rătăcit. S-a tot învîrtit prin împrejurimi pentru a da de locuri cunoscute şi la un moment dat a întîlnit doi bătrănei ciudaţi care jucau Go pe un goban aşezat pe o piatră între ei. Wang Chih a fost fascinat. El şi-a aşezat toporul jos şi a început să privească. Unul dintre jucători i-a oferit un fruct asemănător unei curmale, şi mestecînd i-a ţinut de foame şi de sete. Tot privind la jocul celor doi el a căzut într-o transă ce a părut că a durat o oră sau două.  Cînd s-a trezit, cei doi bătrîni nu mai erau acolo, ba mai mult, coada toporului său putrezise şi acum era pulbere, iar barba sa era cît se poate de lungă. Revenind în sat a descoperit că familia sa dispăruse şi că nimeni nu îşi mai amintea numele lui.

Tot Wikipedia ne mai spune că o variantă a numelui Ranka este Lankeshan ji, şi că se traduce prin coadă de topor putrezită. Originea legendei este necunoscută, cea mai veche referinţă scrisă fiind un poem scris în anul 900 de un poet şi oficial la curtea japoneză Kino Tomonori la reîntoarcerea sa din China. Deasemeni, Wikipedia ne mai spune şi de asemănarea cu povestirea Rip Van Winkle, scrisă cu vreun mileniu mai tîrziu de americanul Washington Irving. Oricum, este evident că Irving nu s-a inspirat direct din această legendă, din moment ce articolul dedicat povestirii menţionează alte legende cu temă asemănătoare din diverse culturi, germană, indiană japoneză şi multe altele. După cum ştim, povestea apare şi pe la noi.

O altă versiune este cea din Seinsei”s library, de unde aflăm, şi numele chinezesc şi coreean.

  • Chinese: 烂柯 (爛柯) (làn kē)
  • Japanese: 爛柯 (ranka)
  • Korean: 난가 (nanga)

Această variantă apare tradusă de Radu Baciu pe situl său, Ranka find numele unui munte.

Povestea de pe Muntele Ranka

Cine ar da o suta de ani pentru o partida de Weiqi ?

Conform legendei, O zi in Rai echivaleaza cu o suta de ani pe pamint. Jocul de Go (sau Weiqi, in China) a fost dintotdeauna considerat ca favoritul zinelor. In timp ce zinele se infrunta in fata tablei de go in munti, pe pamint se petrec mari transformari de la o generatie la alta.
Povestea de pe Muntele Ranka apare pentru prima data in Shu Yi Zhi scrisa de Ren Fong (Dinastia Nan):

In timpul Dinastiei Jin exista un munte, in provincia Zhejiang, unde salasuiau zinele.
Intr-o zi un padurar pe nume Wang Zhi a urcat pe munte pentru a taia lemne. Zari atunci, adunate in jurul unei stinci, niste zine care cintau si jucau Weiqi. Cum din curiozitate s-a apropiat de tabla, omul a fost fermecat uitind complect de taiatul lemnelor. Deodata una dintre zine i-a intins o pruna pe care, dupa ce a mincat-o nu a mai simtit nici un fel de foame.

Jocul era foarte interesant, plin de intorsaturi neasteptate. Cu putin inainte de a se termina, una dintre zine i se adresa lui Wang:
– De ce nu te duci acasa ? Cit timp ai de gind sa petreci aici ?

Mirat, padurarul incerca sa-si ia toporul – dind sa plece – dar coada toporului putrezise.
Ajuns in sat a ramas foarte surprins ca nu mai recunostea nici o figura familiara; dupa ce se interesa, afla ca trecusera o suta de ani de cind urcase pe munte in cautare de lemne.

* * *

Cu toate ca era numai o legenda, Povestea de pe Muntele Ranka a fost deosebit de populara printre jucatorii de Weiqi. Ea a devenit de asemenea si una dintre temele preferate ale poetilor si pictorilor, de-a lungul timpurilor.
In timpul Dinastiei Ming, Zhang Jiang scria :

„… a fost ca un vis pentru Wang Zhi, atunci cind privea partida de pe stinca. Mai bine-i sa fii beat timp de 3.000 de ani decit sa-ti putrezeasca toporul in fata ochilor, lipsind putin pina la a te preface in zina.”

Zhang Yiling a scris urmatoarele rinduri pe pictura sa Muntele Ranka:

„Oamenii invidiaza traiul zinelor, dar viata acestora este destul de jalnica:
– Cine ar da o suta de ani pentru o partida de Weiqi ? „

Se poate deduce deci ca nu oricine invidiaza viata zinelor. Totusi calitatea jocului de Weiqi de a face oamenii sa-si uite de problemele zilnice este uimitoare.

* * *

După cum vedem Radu a găsit şi alte referinţe despre legendă, pictura fiind cea care a dat numele variantei sale. Am căutat această pictură online, dar se pare că nu e de găsit, Muntele Ranka fiind de fapt o mînăstire în India. Să fie oare această imagine ce acompaniază textul lui Radu?

Închei precizînd că legenda continuă să inspire artiştii. Căutînd acea pictură am dat de blogul unui profesor bosniac stabilit la Kyoto. Un poem scris de el, numit The Curse (Blestemul) are cîteva versuri inspirate din Ranka.

Categories: Povesti Tags:

Costel


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Abonează-te

Dacă vrei să fii anunțat pe mail cînd apare un articol nou, Abonează-te

Articole recente

Arhive

Categorii