Brăilago

Brăila, Go, restul se înţelege

RSS 2.0

Rezultatele premiului Iwamoto.

Am tot vorbit despre Iwamoto Award cu speranţa că mai mulţi dintre cei ce se ocupă de promovarea Goului la noi se vor înscrie. Nu atît pentru premiu cît pentru a fi prezenţi, pentru a arăta ce facem, şi dacă facem bine să înveţe şi alţii de la noi.

Din păcate doar Codrin s-a înscris, şi la plesneală pe ultima sută de metri m-am prezentat şi eu cu o înscriere, proiectul meu fiind cumva prezenţa în media/online.

După ce ne-au ţinut o lună în suspans, iată că au prezentat şi rezultatele.

Cîştigător Daniel Bösze (Austria) cu  “Public Touchscreen Go Table”

Placheta pare anostă, şi mă întreb dacă o fi fost lipsă de inspiraţie, sau e doar o modalitate de exprimare artistică. Pentru că da, imaginea lui Iwamoto pare cea a unei stafii ce ne face cu mînă de dincolo de mormînt.

Premiul este meritat, deşi credeam că mult lăudatul film The Surrounding Game, cu o răspîndire mai largă, se va impune. Chiar mă bucură căderea respectivilor pe locul doi pentru că au comis ceva greşeli printre care şi afirmarea în proiect că ei vor lua locul întîi.

Deci locul doi, Cole D. Pruitt (US) cu  “the Surrounding Game”

Locul trei, Maria Puerta (Venezuela) cu “Gakko no Go”

Deci presupunerea mea în materie de jurizare a fost pe aproape, prima diferenţă cea că Pruitt a căzut pe locul doi m-a bucurat, dar faptul că locul trei a fost ocupat de un proiect care are ca rezultat doar instruirea a 30 de copii anual, care de unde stau eu se vede ca fiind mult inferior comparativ cu ce face Codrin, m-a dezamăgit.

Dar privind grila cu punctajele obţinute, ne putem face o idee mai clară despre jurizare şi de criteriile respective.

Citisem de aceste criterii, dar credeam că importante sînt rezultatele şi eficienţa, restul fiind pentru departajare. Dar avînd în vedere că există alte şase criterii cu aceeaşi greutate lasă prea mult loc subiectivismului. Oricum există subiectivism, n-ai ce-i face, dar degeaba scoţi tu sute de copii iniţiaţi şi iei maxim la eficienţă şi efectivitate, dacă vine un proiect fără rezultate, dar ia maxim la simplism şi originalitate şi te ia la puncte. După cum se şi vede, ideea de a lipi un carton sub piesa de carton, la doar cîteva puncte de proiectele reale de promovare şi mult peste alte proiecte mai importante.

Interesantă ideea de a scoate din total punctajele maxime şi minime. Se mai anulează pe undeva din subiectivismul exagerat, sau poate e doar o metodă de a elimina posibile presiuni pe unii membri ai juriului.

Fără îndoială studiind acest tabel de jurizare se poate adapta proiectul pentru a putea culege mai multe puncte şi eventual cîştiga. Dar după cum am repetat deseori, importantă este participarea, prezenţa.

Categories: Promovare Tags:

Costel


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Abonează-te

Dacă vrei să fii anunțat pe mail cînd apare un articol nou, Abonează-te

Arhive

Categorii