Brăilago

Brăila, Go, restul se înţelege

RSS 2.0

O partidă de Go pe un drum de munte



Învățatul Wu era faimos pentru două lucruri: ascuțimea minții și măiestria sa în jocul de Go. De aceea, cînd a fost rugat să participe la un concurs și să țină niște cursuri de Go în provincia vecină, a primit fericit invitația. Deoarece drumul pe care îl avea de parcurs era vestit pentru peisajele sale deosebite, a hotărît ca împreună cu servitorul său Hwa, să parcurgă pe jos distanța dintre cele două orașe.
Harta lor nu era însă corectă, și la un moment dat s-au pierdut in mijlocul unei păduri. După multe căutări s-au trezit într-un luminiș cu o superbă cascadă, și drumuri care porneau în toate direcțiile.

„- Nu găsesc cascada aceasta pe hartă” – remarcă Hwa

Cum stăteau ei așa și se uitau descumpăniți, ceața cascadei începu să se risipească și zăriră un bărbat așezat în fața unei table de Go.

„- Cine o fi … și de unde a apărut … ?” – întrebă Hwa.
„- Cum aș putea ști ?” – răspunse stăpînul său.

Se apropiară de străin și îl salutară. Bărbatul le zîmbi și-i făcu un semn lui Wu precum că se poate așeza în fața sa, de partea cealaltă a tablei. Hwa a rămas uimit văzînd ca Wu urma să joace cu negrele. Nimeni nu mai făcuse așa ceva. Nici nu-și mai aducea aminte cînd îl văzuse ultima oară pe acesta jucînd cu negrele.

Partida începu, iar Hwa o urmări un timp, dar de la un moment dat încolo jocul a început sa-i depășească înțelegerea. Aruncă o privire către stăpînul său. Wu își sprijinea o mînă pe genunchi iar pe figură i se citea o imensă concentrare, expresie pe care Hwa o cunoștea prea bine. Deodată Wu izbucni în rîs și expresia i se transforma într-un zîmbet larg. Se aplecă în fața străinului și-i mulțumi pentru partidă. Omul zîmbi, și ridicînd un braț, le arătă unul dintre multele drumuri care porneau din acel luminiș. Wu se ridică imediat și porni în direcția indicată.

– „Stai ! ” … exclamă Hwa, alergînd în urma lui.
„- Ce-i ?
„- Ce faci ? – își continuă Hwa întrebările.
„- Îmi continui drumul, bineînțeles” – îi răspunse stăpînul sau.
„- De unde știi că pe aici trebuie sa o luăm ?
„- Nu ai observat formele de pe tablă ?

Hwa se uită înapoi dar ceața cascadei se ridicase din nou, iar străinul și tabla de Go păreau să fi dispărut în ea.

„- Ce-i cu formele ?„…
„- Oh ” … țipă Wu … „a fost o lecție despre direcția de joc !

 

Povestea  este preluată din colecția de povești culese de Radu Baciu.

Categories: Povesti Tags:

Costel


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Categorii

Arhive