Lucruri bune:
– sala de joc a fost in acelasi hotel in care s-au cazat si jucatorii
– Romania 1 a aliniat cea mai buna echipa a momentului
– vremea a fost buna si s-a jucat pana tarziu la terasa din imediata apropiere
– serviciile au fost de buna caliatate
– preturile au fost foarte bune
– premiile au fost cele mai mari de pana acum (2400, 1600 si 1000 euro, net, pentru primele 3 echipe)
– un jucator si-a pierdut portofelul cu acte si bani (pe strada..) dar a fost gasit si predat la politie, fara ca din el sa lipseasca ceva (a fost un moment foarte delicat pentru ca, fara acte, nu ar fi putut urca in avionul care pleca a doua zi)
– momentele artistice din cadrul festivitatii de deschidere au fost foarte apreciate
– petrecerea de sambata seara a fost foarte apreciata
– sondajul final referitor la organizarea concursului s-a soldat cu urmatoarele note (de la 1 la 10): 2 note de 7, 12 note de 8, 18 note de 9, 12 note de 10, restul jucatorilor nu si-au exprimat nicio optiune

Lucruri mai putin bune
– prima runda a inceput cu o mare intarziere
– sistemul de joc a lasat de dorit (EGF nu are un sistem pus la punct pentru acest turneu si a trebuit sa improvizam unul)
– numarul mic de voluntari a pus o presiune foarte mare pe cei care s-au implicat in mod activ in organizare
– nu s-au tinut sedinte tehnice cu echipa organizatoare, arbitrii, etc
– sala de joc a fost prea mica
– nu a existat un deadline pentru inscrieri, astfel ca inscrierile tarzii au afectat buna organizare
– a existat taxa de joc pentru copiii sub 12 ani, lucru neobisnuit (a fost o scapare regretabila a organizatorilor)
– nu a existat un numar limita de echipe pentru fiecare tara, lucru ce a dus la inscrierea unui numar foarte mare de echipe romanesti si a redus numarul de meciuri jucate cu tari diferite
– sponsorii au fost putini si numai Bogzi ne-a scos din incurcatura cu sponsorizarea generoasa pe care a oferit-o prin Raiffeisen Capital&Investment
– slaba mediatizare

Propuneri pentru editia urmatoare:
– echipa mai mare de voluntari cu sarcini precise
– deadline pentru inscrieri, cu penalitati pentru inscrierile tarzii
– limitarea numarului de echipe/tara sau crearea mai multor grupe valorice, cu numar limitat de echipe din aceeasi tara in fiecare grupa
– sistem de joc mult mai atent ales (ar fi ideal ca EGF sa impuna anumite reguli pentru acest tip de concurs)
– mai multa atentie copiilor (simultane, activitati diverse)
– premii pentru copii

In speranta ca am fost destul de obiectiv si autocritic, multumesc inca o data tuturor si sper sa ne revedem in curand, la un nou turneu in Pitesti.

Din moment ce a venit vorba despre sensei’s  library, cred ca e momentul sa fie prezentat.
Nu stiu daca este cel mai important site din lumea Goului dar cred ca este printre cele mai importante.

Practic e un fel de wikipedia a Goului.

dupa cum zic ei

Sensei’s Library is a collaborative web site about and around the game of Go (also called Igo, Weiqi, or Baduk). It is a repository, a discussion medium, it is the pot of Go(ld) at the end of the rainbow! SL is whatever you make of it.

Mai pe romaneste, SL este un site web, unde oricine poate contribui, si a carei tema se invirte in jurul Goului, IGO Weiki, sau Baduk  pe  alte  limbi.  Este  o baza de  date,  un mediu  de discutii,  este  cupa de  aur  de  la capatul curcubeului (sic),  este ceea  ce faci tu din el.

Si citind raportul lui Mirel, imi reamintesc necesitatea de a crea un “ghid” al organizatorului  de concursuri,  care ar putea ajuta in viitoarele organizari.