Brăilago

Brăila, Go, restul se înţelege

RSS 2.0

Micul dejun și siturile de Go

Titlul acestei povești este criptic, dar este la fel de bun ca oricare altul din moment ce subiectul nu este foarte clar. Da, este despre siturile de Go, dar acest subiect este vast.

Ca să limpezesc un pic ideea voi preciza că este vorba despre arhivare, păstrarea siturilor importante. Am mai vorbit despre acest aspect în cîteva rînduri, dar căutînd acum în articole la viteză, nu am reușit să găsesc unde am făcut-o. Ideea era simplă. Arhivarea siturilor românești. Chiar pornisem lucrul cu trei arhive adunate sub un domeniu și o găzduire gratuite, numite RoGoTomb. Dar mai aveam nevoie de încă doi admini pentru a prelua responsabilitatea la momentul potrivit. Nu s-a oferit măcar unul. Am renunțat. Nici nu mai rețin care erau cele trei situri. Unul era desigur RomanianGo, al doilea cred că era DespreGo. Al treilea poate era rgo, care nu e site, dar e o arhivă totuși. Sau poate era situl clubului Saijo. CSRB era încă viu, dar și el merită salvat. Și din cîte rețin cred că am ratat ocazia de a o face. Mai sînt și altele, situl clubului arădean, cel al clubului orădean de asemenea. Dar, singur și inconsecvent, am renunțat.

Acum iată că apare o știre.

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=2887561611570568&id=100009502718458

Dinerchtein, cel cunoscut sub numele de Breakfast, cumpără situri de Go. În orice limbă. O știre surprinzătoare. Unii chiar s-au repezit cu suspiciunile. Dar Diner este cunoscut pentru activitatea sa publicistică în materie de Go, așa că poate fi ceva asemănător cu ce aveam eu în cap, sau poate dacă chiar e ceva lucrativ, nimic condamnabil în a face lucrurile să meargă și financiar într-un domeniu care pînă acum nu a produs nimic.

Revenind la oile noastre. RomanianGo, fiind clar un sit într-o formă finală, l-am arhivat, deși era încă prezent online prin bunăvoința lui Michael Baciu. A stat astfel mulți ani. Evident nu la fel de vizitat precum cîrciuma din colț, ci mai degrabă ca un templu undeva departe printre dealuri. Și evident, într-un final, Michael, din neglijență, sau intenționat, nu a mai plătit domeniul și găzduirea. Cineva a observat, și au început tînguirile, vai vai, a dispărut situl lui Radu. Era de bun simț să ne organizăm și să preluăm responsabilitatea de a menține situl viu. Dar nu s-a întîmplat așa. Cineva s-a milogit la Michael, și acesta a plătit pentru încă un an sau doi. Dar apoi inevitabilul s-a întâîmplat iar. Situl a devenit inactiv. Eram pe fază, urmăream acest lucru, și am așteptat să treacă perioada de grație în care proprietarul are posibilitatea de a prelungi. Eram pregătit să cumpăr domeniul cînd acesta urma să fie eliberat. Dar samsarii din domeniu au fost mai rapizi decît mine. Evident au boți care fac acest lucru, și verifică constant, iar cînd ziua a venit, eu am apărut cu cîteva ore mai tîrziu.  Asta e. Ghinion. Lasă-i să se îmbogățească, să vedem cine le cumpără domeniul. Într-un final vor renunța din moment ce an de an trebuie să plătească, deci ies în pierdere. Am așteptat un an, doi, sau poate trei, dar se vede că ei plătesc puțin la bulk așa că nu renunțau ușor. Am zis să verific cît cer. Și nu cereau mult, ceva comparabil cu prețul pieței, și chit că era licitație, șigur nu aveam competiție care să ridice prețul. Mă temeam de o mîrlănie prin care ei să ridice prețul cu clienți fantomă, dar în cazul ăsta renunțam. Și uite așa am repus situl pe picioare. Nu e total inutil, pentru că în toți acești ani de așteptare mai apărea unul sau altul care întreba dacă cineva a salvat o arhivă, ceva.

Apoi a fost cazul DespreGo, după cîțiva ani de inactivitate, cîteva articole a mimat reluarea activității, apoi brusc situl a dispărut. Nu am fost pe fază, și domeniul a fost înșfăcat de alții, nu samsari, ci într-un domeniu lucrativ cu siguranță mai vechi. Nu le-a prea mers, se vede pentru că după doi ani au lăsat domeniul să expire. Dar există o perioadă de grație de 90 de zile. Am pîndit să îl cumpăr, dar iarăși nu m-am mișcat destul de vioi. Cineva mi-a luat-o înainte. Nu știu cine, pentru că acum după cîteva luni încă nu apare nimic la accesarea respectivului domeniu. Deci pare să nu fie samsari. Sper că e cineva de al nostru care vrea să îl pună pe picioare.

Acum cînd Breakfast și-a făcut publică intenția că ar dori să cumpere situri de Go, în orice limbă, am avut speranța că el este cel care a cumpărat DespreGo, l-am întrebat, dar nu este el.  Și dacă tot venise vorba, l-am întrebat despre GoGameGuru. Ăsta a fost acaparat de niște scammeri. Aparent era același sit, dar nu era tot conținutul ci doar niște ciudățenii fără rost. Probabil ideea era să scoată bani din traficul reminiscent. Se pare că nu le-a mers pentru că verificînd azi văd că situl este preluat de cineva din Indonezia care l-a reactivat. Nu știu dacă e o persoană privată sau un club, dar articolele sînt însoțite de poze din competiții de top, sau cluburi cu greutate.    Ce e ciudat, este că situl a păstrat un banner lateral meniu al defunctului GoGameGuru, dar e doar decorativ, nu are linkuri. Probabil e pus acolo doar ca tribut.

În urma acestui anunț nu îmi rămîne decît să aștept să văd ce planuri amicul Diner. Nu m-am aruncat să îl sîcîi în privat cerind detalii. Le voi afla cînd află și restul lumii.

Dar dacă a venit vorba voi strica o întrebare. Știe cineva cine a cumpărat DespreGo.ro?

Costel


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Categorii

Arhive