Cînd lăudăm Goul celor mici, printre multe altele spunem și de profesioniști, care au ca scop în viață să se joace. Știm noi că la acel nivel Goul nu mai este o joacă, dar practic asta fac, se joacă. Deci îi atragem pe copii cu ideea de a deveni profesioniști, dar nu știm prea multe despre ce fac profesioniștii.

Și mă refer la profesioniștii noștri din Europa.  Știu că participă la campionatele europene profesioniste, trecute deja de a patra ediție, cea de anul trecut fiind la noi la Vatra Dornei. Mai este și competiția transatlantică, cu profesioniștii americani. Apropo de americani, din Filmul Jocului de Înconjurare am aflat că ei fiind sub aripa coreenilor, au asigurate locuri în competițiile profesioniste coreene. Și cam atît știu.

Mai arunc o privire pe regulamente, și aflu că printre altele, pentru concursurile organizate de EGF și cîștigate, trebuie să predea o parte din premiu. Ar mai fi și avantaje, precum întîietate la selecții pentru concursuri internaționale, sau eventuale joburi plătite.

Dar recent, în timpul unui comentariu al unei partide din meciul transatlantic, Ali Jabarin, parcă, spunea ceva de niște rezultate la o competiție pe echipe din China, dar nu prea aveam idee despre ce vorbește. Cred că era vorba de primele ediții menționate în articolul de mai jos.

European Pros at the Chinese C League 2019

Artem Kachanovskyi publică pe situl Federației internaționale de Go cîteva detalii despre competiția din Liga C. Printre ele și adresele către articolele publicate pe situl Federației Europene despre precedentele două ediții la care au participat și europenii.

Din primul articol, C League 2017 scris de Ali Jabarin, aflăm despre cum s-a ajuns la această participare, care spre deosebire de liga americană, unde a fost aranjat chiar de la început, la noi s-a reușit după solicitarea din partea profesioniștilor europeni. Chiar dacă articolul este vechi de doi ani, este interesant de urmărit traseul echipei europene, care chiar dacă în final nu a urcat mai sus de ultimul loc, din șapte runde a reușit să scoată trei egaluri, plus încă o victorie în runda a doua, practic au avut șapte partide în care au cîștigat, deci exact un sfert. Nu pare mult, dar pentru o primă participare a fost suficient să se vadă că asiaticii nu sînt de neînvins. În plus Mateusz Surma 1p: 4/7, învingînd în mai bine de jumătate de partide, a devenit eroul echipei.

Din acest articol, cel mai impresionant este peisajul celor  aproximativ 250 de profesioniști aliniați la mese.

Liga C ar fi doar 104 jucători, dar fiind și liga B plus B feminin, vedem adunați în același loc un sfert de mie de profesioniști.

La sfîrșitul articolului vedem și trei partide dintre cele 28 jucate.

Articolul de anul trecut, C League 2018, este scris de Artem Kachanovskyi. Ni se reamintește formatul concursului, 7 runde în echipe de patru, timpul de joc fiind de 2 ore și 25 minute, plus 5 perioade de un minut. Se joacă o partidă pe zi, două zile fiind de pauză.

Rezultatul a fost cumva identic cu cel din anul precedent, 7 victorii, dar practic rezultat mai bun fiind șapte victorii din 24 de partide, pentru că prima rundă nu s-a jucat fiind număr impar de echipe. Ca rezultat general, a fost aproximativ la fel, 4 înfrîngeri, două egaluri plus victoria tehnică din runda de pe tușă, deci în final locul 28 din 29, mai bine decît anul precedent. La nivel personal este remarcabil rezultatul lui Ilya Shikshin 2p: 4/6, care astfel a dovedit că a jucat la același nivel cîștigînd două treimi dintre partide. La fel ca Mateusz anul precedent, dar la prima masă.

Voi prelua și din acest articol o imagine cu impresionanta sală de joc.

Articolul de asemeni mai conține și trei partide.

Revenind la ediția din acest an,

remarcăm îmbunătățirea rezultatului. Dacă anul trecut performanța a fost evitarea ultimului loc, anul acesta performanța a fost repetată, locul ocupat fiind 31 din 32 de echipe, dar în plus a fost obținută și o victorie pe lîngă două egaluri. Anul acesta eroul a fost  Artem Kachanovskyi 2p, Ucraina: cu trei victorii din șapte partide.