Sîntem cu toții familiarizați cu codurile QR, mai ales de cînd sînt folosite pentru a accessa rapid un sit pe smartphone. Chiar comod, pozezi codul și te-ai dus, nu mai scrii nimic. Și privind la aceste coduri am avut uneori senzația că seamănă cu un goban aglomerat.

Și iată că recent aflu că aceste coduri au ca inspirație chiar jocul de Go. Undeva pe grupurile de pe Facebook cineva a întrebat dacă acest lucru este adevărat. Altcineva oferă adresa de mai jos.

https://www.nippon.com/en/news/fnn20191214001/the-little-known-story-of-the-birth-of-the-qr-code.html

Și astfel aflăm despre povestea puțin cunoscută a nașterii codurilor QR.

Inventatorul este inginerul Hara Masahiro angajat la firma Denso cu 25 de ani în urmă.

Hara povestește că firma folosea coduri de bare pentru a ține inventarul pieselor de schimb. Dar codurile de bare erau un sistem ineficient, fiind necesare chiar și zece coduri pe o cutie pentru toate informațiile necesare. Lucrătorii erau agasați de obligația de a scana această multitudine de coduri și astfel a apărut ideea unui cod mai eficient. Micul pătrat de puncte albe și negre poate conține de 200 de ori mai multă informație decît un cod de bare.  Hara își aduce aminte că juca Go în pauza de masă, și în timp ce aranja piesele pe grila gobanului, el a realizat că formele respective puteau stoca informație. A fost un moment de tip Evrika.

Hara este creditat cu inspirația tehnologiei, dar echipa de dezvoltatori de la Denso este cea care a adus-o la nivelul pe care îl vedem azi. Să vii cu o idee este ceva, dar pe lîngă asta ai nevoie și de un sistem care să o susțină. Hara nu avea resursele necesare pentru a dezvolta tehnologia la adevăratul ei potențial așa că a lăsat patentele deschise pentru a permite și altor companii să contribuie. Strategia a dat roade, și în scurt timp multe firme locale au început să le folosească. Iar o dată cu apariția telefoanelor inteligente, codurile QR au prins o viață proprie, de la înlocuitor pentru cardul de credit, la informații pe pietrele de mormînt.

Cerul este limita. Hara este bucuros că ideea sa a prins aripi, și este convins că posibilitățile sînt nenumărate.