În discursurile de promovare a Goului unul dintre cele mai folosite argumente este că Goul este mai bun decît șahul.

De ce ar fi mai bun Goul decît șahul? Printre altele și pentru că dezvoltă ambele emisfere cerebrale. Nu mai rețin cît de mult sprijină studiile această afirmație, dar cert este că o altă afirmație nu are nevoie să se sprijine pe studii pentru că e suficient să folosim logica.  Este vorba de faptul că Goul este un joc constructiv, pe cînd șahul este un joc destructiv.

Și este evident, la șah pornești cu o întreagă armată, și aceasta este averea pe care trebuie să o gestionezi. O poți poziționa cît mai bine, dar nu poți adăuga nimic. Și nu prea se aseamană cu situațiile din viață. Puțini pornesc cu o situație aranjată, majoritatea pornesc de jos cu mijloace puține. În Go pornești cu un spațiu de joc și un set de piese. În viață pornești cu abilitățile proprii, și ce puținele resurse oferite de societate, o educație, ceva protecție, și o mulțime de oportunități.

În ambele cazuri, și în Go, ca și în viață, depinde doar de tine cum îți gestionezi resursele și oportunitățile. Cu fiecare mutare plasată pe goban îți îmbunătățești sau îți înrăutățești poziția. Copil fiind, oricum vei juca mai mult local. Niciodată nu te va interesa ce rezultat vor avea acțiunile tale peste zece sau mai mulți ani. Dar în timp, partidă după partidă, creierul va dezvolta modele logice care vor fi aplicate în situații similare chiar fără a conștientiza. Astfel, practicînd acest sport al minții îți vei dezvolta reflexe utile în viață.

Evident, mai există multe argumente, mai mult sau mai puțin exagerate, dar acesta mi se pare cel mai de bază.