Luna trecută, încercînd să trec de impasul în care eram cu progresul elevilor de la Şcoala 22 am dat peste un subiect interesant. Aprofundîndu-l acum, constat că linkurile prezente în acel vechi articol au expirat, şi nu mă pot documenta suficient pentru a înţelege subiectul. Aşadar îi voi face aici o prezentare, cu speranţa că vor apărea alţii mai capabili şi mai documentaţi, pentru a vedea dacă acest subiect este ceva ce merită atenţie sau este o fundătura sau o farsă.

Subiectul este denumit Brain Oriented Knowledge Maps, Hărţi Cerebrale ale Cunoaşterii, numite BookMaps, HărţiCarte şi este prezentat de Marc Le Coultre acum zece ani într-un mesaj pe RGo. Marc este un olandez zburător prin zona DanubianoGoCarpatică, care a şi învăţat româneşte în peregrinările sale pe la noi. Voi copia mesajul lui la sfîrşitul acestui articol, ca bibliografie. Singurul link funcţional, dă de înţeles că acest proiect este abandonat.

Bookmaps par a fi bazate pe metode de organizare a cunoştinţelor, şi sînt hărţi ale cunoştinţelor, conceptelor, conectate prin linii, şi care se citesc într-un mod anume. În cazul în care o persoană nu prinde anumite concepte, sau corelaţia dintre concepte, va citi o hartă, BookMap, cu mai multe detalii, cărţi, pagini web sau alte surse pentru a înţelege mai bine. BookMaps se bazează pe teoria învăţării inteligente reciproce, de la profesor la elev, şi de la elev la profesor.

Se mai aminteşte de importanţa înţelegerii conceptelor învăţate, transferul de cunoştinţe, “metacunoaştere” (a conştientiza ceea ce cunoşti, şi ceea ce nu cunoşti încă), feedback şi altele. Se accentuează importanţa transferului şi că informaţia deja existentă poate avea efecte pozitive sau negative în procesul de acumulare de noi informaţii.

Marc mai dă şi un mici exemple precum preferinţa începătorilor de a face teritoriu începînd cu hoshi 4X4, sau de a ataca cu o piatră în contact, deşi a muta în contact este în principiu defensiv.

Aştept feedback în ceea ce priveşte acest subiect.

 

Salut !  Acum o luna am citi intr-un ziar la Olanda un articol despre ‘Book map’-uri (‘brain-oriented organized knowledge maps’). Am cautat pe internet-ul daca era ceva despre book map-uri si am gasit ceva (http://bookmap.com). Site-ul este dintre altele in englezeste, franceza si italieneste. Putetu gasi un exemplu si rezultatele unei cercetari la efectele ale folosului  ‘book map’-urilor, care sunt foarte remarcabile. ’Book map’-uri sunt basate pe  o metoda de organizare de cunostinta, care se folosesc prin experti. Sunt harte in care conceptii (vorbe sau combinatii de vorbe), care sunt legate, sunt legate de linii. Ei se citesc intr-un fel specificat. Daca cititori nu inteleg (corelatia dintre) conceptii citesc o harta (book map) cu mai multe detalii, carti, pagine de web si alte surse la care se arata in hartele pentru a intelege mai bine conceptiile. Daca cititori inteleg relatii dintre conceptiile continua a citi harte. ’Book map’-urile sunt bazate pe o teoria despre o metoda de invatare priceputa (din partea de cei care obtine lectii si din partea care da lectii). Mai multe despre teoria este pe carte on-line (in limba engleza) : http://books.nap.edu/html/howpeople1/index.html despre cum peroane invata, creierul, intelect, experienta si scoala.  In cartea puteti citi dinter altele despre importanta ca intelegeti bine lucrurile pe care invatati, transferul din cunostinta care exista deja in cunostinta noua, ‘metacognition’  (a sti cea ce cunosti deja si cea ce nu cunosti), ‘feedback’ si alte subiecte. Conceptia de transfer este foarte important. Cunostinta existenta poate avea efecte pozitive si efecte negative pe invetarea lucrurilor noi. Daca cunostinta existenta este proasta pentru invatarea lucrurilor noi, intai trebuie modificate intr-un fel inteligent. (un exemplu este ca incepatori doresc sa fac teritoriu cu o piatra la hoshi (4×4) sau ca doresc sa ataca prin a juca tsuke. (Tsuke este un tehnic pentru aparare). Mi sa pare interesant daca  folositi ideile aste la cursuri si in revista. Daca cineva scrie ceva despre din exemplu un tesuji intr-un articol poate pune in revista in viitor un tesuji comparabil si cititori pot ghici si explica unde s-a utilizat tesuji. Construesc acum un ‘site’ de rezumate ale RGO bazat pe ‘book map’-uri lahttp://bookmap.romgo.com/index.html si intentionez sa incerc sa pornesc in viitor un grup de discutii in englezeste Theories of go based on book maps si un exemplu unei ‘book map’ si cum sa citesti este lahttp://bookmap.romgo.com/tutorial/bookmap.html. Marc(o)u