Baduk întotdeauna păstrază lucrurile simple.
Profesioniştii comunică fără un cuvînt, determină rezultatul,
şi se despart cu speranţa unei noi partide.
Dar facultatea era o lume total diferită şi aşa o diversitate m-a fascinat.
În campus îmi era uşor să uit de Baduk, sau intenţionat am încercat să uit.
Cît timp am fost în facultate, destul de ciudat, am concurat constant împotriva lui Rui 9p în finala cel mai bun din trei.
Oricum, deja părăsisem Baduk şi rezultatul nu mai era important pentru mine.
Privind înapoi în trecut, eram sub o tensiune dureroasă chiar cînd pierdeam în preliminarii.
Acum, dimpotrivă am fost chiar uşurată cînd am pierdut meciul oficial pentru că mă puteam bucura de ore.
Deşi am reuşit să cîştig doar o partidă din trei, în meciurile finale din Ju-jak, Kuksu feminin Rui 9p  a măturat tabla cu mine.

2008/11/21
● Rui 9p ○ Cho 8p în  Kuksu feminin.

Acelaşi lucru s-a întîmplat şi în Cupa  Samsung în preliminarii.

Intr-un fel,  viaţa în  the campus era o altă provocare pentru mine.
Pe goban nu era alt rezultat, victorie sau înfrîngere, şi aia era viaţa mea.
Din acest motiv am fost strivită de presiunea competiţiei încă din fragedă copilărie.
Viaţa de campus era ca un adăpost unde nu era nevoie să mai simt suferinţa şi disperarea partidei.
Şi ce e mai important, nimeni nu a mai călcat în viaţa mea personală, şi nu m-a condamnat pentru opţiunile mele.
Aşadar inima mea rănită s-a vindecat încet încet, şi am găsit pacea mental şi fiziologic.
Trebuia să citesc o mulţime de cărţi, şi să ascult o diversitate de opinii.

De asemeni am studiat din greu engleza pentru licenţiere, şi am ales japoneza ca subiect obligatoriu ca limbă secundară.

Abandonul multor partide, şi continuarea şcolii a devenit un subiect pentru ziare.

Am fost invitată de cîteva biserici şi de grupuri creştine care doreau să le spun povestea din spatele acesteia.
Creştinii care nu puteau vedea situaţia mea spirituală, exagerau şi mă ridicau în slăvi.
De aceea mi-am închis mobilul, şi am întrerupt legătura cu grupurile religioase..
Nu eram un mare luptător împotriva lumii seculare aşa cum se aşteptau.

Sincer, lucrurile s-au schimbat un pic de cînd am auzit predica cu povestea lui  Daniel.
M-am gîndit mult la vieţile  pure ale lui Daniel şi a prietenilor săi.
Trăisem fără o imagine clară deşi învăţasem despre Dumnezeu în fiecare săptămînă.
Pînă atunci luasem parte la slujba de dimineaţă la biserică, şi apoi mă bucuram de un concert de muzică sau la un picnic cu tatăl meu toată după amiaza aşa cum îmi dorisem.
Oricum, după ce am ascultat slujba despre Daniel, cu ochii plini de lacrimi mi-am dorit puritatea lui Daniel în prezenţa lui Dumnezeu, şi am început să mă concentrez doar pe rugăciune.

Eram conştientă că doar a evada din lumea Baduk nu era răspunsul corect.
Mai înainte plănuisem să plec în altă ţară doar ca să nu mai văd pe fanii Baduk răuvoitori,
dar cumva am sinţit că planul lui Dumnezeu putea fi diferit.
Am realizat că Domnul meu dorea ca eu să trăiesc cu fani Baduk care mă urau de moarte.
Toate dezavantajele pe care le-am adunat datorită refuzului de a juca duminica urmau să fie parte din viaţa mea.
Inevitabil, nu voi cîştiga prea mulţi bani, şi nu voi creşte în rangurile feminine.
Ba mai mult, voi pierde gloria, cea pe care mulţi o preţuiesc.
Fără îndoială, tot ce îmi dorisem era o viaţă mediocră ca să zic aşa,
muncind din greu şase zile  urmînd ca duminica să mă duc la biserică şi să mă odihnesc.
Asta era valoros pentru mine, şi mi-o doream cu adevărat.

După doi ani, în sfîrşit am despachetat cutiile cu cărţi de Baduk,
şi am revenit în lumea Baduk mulţumită Domnului meu.

 Ultimul episod –>