Practic, regulamentul poate fi restrîns la trei reguli.

-Goul se joacă pe o grilă de 19X19 linii cu piese albe şi negre plasate alternativ de cei doi jucători pe intersecţii, negrul mutînd primul, motiv pentru care albul primeşte o compensaţie de 6,5 puncte şi cîştigă cine are mai multe puncte, fiecare intersecţie a teritoriului propriu şi fiecare prizonier valorînd un punct. Teritoriul este o porţiune a tablei de joc înconjurată perfect doar de piese vii de aceeaşi culoare. A fi înconjurată perfect înseamnă că nu se poate trece de piesele grupului respectiv urmînd liniile caroiajului.

-O piesă sau un grup de piese rămase fără libertăţi sînt capturate prin ridicare imediată de pe tablă, devenind prizonieri. Dacă un grup nu poate fi capturat prin joc efectiv, atunci grupul este viu. Libertatea este o intersecţie neocupată,  aflată alături, pe linie (nu în diagonală) de o piesă. Piesele de aceeaşi culoare aflate pe intersecţii alăturate pe linie devin un grup solidar, libertăţile aparţinînd întregului grup.

-Este interzisă captura imediată a unei piese care tocmai a capturat o singură piesă şi a rămas cu o singură libertate. Piesa poate fi capturată mai tîrziu după efectuarea a cel puţin unei mutări în altă parte.

Pe scurt

1 Cîştigă cine înconjoară mai mult teritoriu şi capturează mai multe piese.

2 Grupurile de piese pot fi capturate doar după ce li s-au ocupat intersecţiile la care pot ajunge pe linii.

3 Trebuie să muţi în altă parte dacă o singură piesă ce tocmai ţi-a capturat o singură piesă a rămas doar cu o singură intersecţie liberă.

Dar pentru o mai bună înțelegere e de preferat ca regulile să fie mai simple cuprinzînd o singură noţiune. Voi relua regulamentul enumerînd noţiunile de bază, cu explicaţii, eventual şi alte detalii interesante.

• Tabla de joc standard este un caroiaj de 19X19 linii. Dar practic se poate juca pe orice dimensiune.  Iniţial pînă acum vreo o mie sau două mii de ani, se juca pe table de 17X17. Există şi competiţii oficiale pe 9X9 sau 13X13, şi serverele de Go acceptă tot felul de dimensiuni. De exemplu pe Fly or Die, se joacă  pe 15X15 în mod frecvent, în timp ce un alt server, cu mai multă greutate, KGS acceptă pînă la 37X37. Tablele standard sînt din lemn lăcuit, dar practic pot fi confecţionate din orice material plan ce poate fi liniat. Tabla de Go se numeşte Goban
  

  Goban

• Piesele sînt simple, de două culori, alb şi negru. Se mai foloseşte şi denumirea de pietre.  Forma este lenticulară, convexă sau biconvexă. Şi practic se pot folosi orice culori deşi standard e alb şi negru, sau se poate juca cu orice material, de la fasole/porumb, pînă la monezi, şaibe sau x şi zero pe hîrtie sau tabla din clasă.
• La o partidă participă doi jucători, cel cu negrul avînd prima mutare. Mai există şi partide de Go jucate pe echipe de 2 sau mai multe persoane fiecare jucător mutînd cînd îi vine rîndul în echipă. Acest joc pe echipe se numeşte rengo. Pentru amuzament se poate încerca să se joace cu trei sau patru jucători fiecare cu o culoare diferită, caz în care trebuie stabilite cîteva reguli adiţionale.

• O mutare constă în plasarea unei piese pe o intersecţie. Pentru eleganţă, plasarea piesei sa face ţinînd-o între degetul arătător, sub piesă, şi mijlociu, deasupra piesei. De asemeni regulile bunei cuviinţe cer să nu îţi retragi mutarea dacă vezi după cîteva secunde că ai greşit. Trebuie să plasezi piesa centrat pe intersecţie. Alte reguli ale bunei cuviinţe spun că nu trebuie să iei mai multe piese în mînă, să le zdrăngăni pe cele din bol, sau să ţii mîna deasupra gobanului în timp ce încă mai gîndeşti. Cu alte cuvinte, Gîndeşti, Decizi ce mutare vrei să faci, şi numai după ce ai decis, iei o piatră din bol, o plasezi pe tablă, (după care apeşi pe ceas, dacă partida se joacă contra cronometru.)
• După ce o piatră este plasată pe goban, nu mai este deplasată decît dacă este capturată, moment în care este înlăturată de pe goban şi e plasată în capacul cutiei/bolului.

• Scopul jocului de Go este să obţii cît mai multe puncte.
• Fiecare intersecţie din teritoriul propriu valorează un punct.
• Fiecare prizonier valorează un punct.
• Este considerat teritoriu o porţiune a caroiajului care este perfect înconjurat de piese vii de aceeaşi culoare. Mai precis, nu se poate ieşi dintre acele piese urmînd liniile caroiajului. (Marginea tablei este o graniţă naturală, lucru evident, dar pentru siguranţă, poate ar trebui spus înconjurat perfect de piese vii de aceeaşi culoare, şi eventual de marginea tablei. )
• O intersecţie aflată alături (pe linie) de o piesă se numeşte libertate. Trebuie foarte bine reţinută noţiunea de libertate. Frecvent începătorii consideră drept libertăţi intersecţiile aflate în diagonală. Astfel, o piesă solitară în centru va avea 4 libertăţi (nu 8), o piesă solitară aflată pe margine va avea 3 libertăţi (nu 5), în timp ce una aflată în colţ va avea doar 2 libertăţi (nu 3). Libertatea poate fi punct de teritoriu dacă este în interiorul grupului, sau poate fi punct neutru dacă este în exteriorul grupului. Punctele neutre sînt puncte aflate între grupuri adverse, deci de la ele se poate ajunge şi la piese albe şi la piese negre urmărind liniile caroiajului.
• Două sau mai multe piese de aceeaşi culoare devin un grup solidar dacă sînt alăturate pe linie, şi numărul libertăţilor lor vor fi comune. Noţiunea de grup solidar este la fel de importantă ca şi noţiunea de libertate. Deşi pare complicată, este foarte simplă. Să ne imaginăm linia ca fiind o aţă. Dacă există linie (aţă) între două piese, acestea sînt legate.
• O piesă sau un grup de piese care a rămas fără libertăţi este capturat în clipa în care ultima libertate îi este luată, şi va fi înlăturat imediat de pe tablă. Atenţie, piesele trebuiesc înlăturate de pe tablă doar cînd rămîn fără libertăţi. Grupurile moarte, dar care mai au libertăţi rămîn pe goban pînă la sfîrşitul partidei, moment în care piesele vor fi ridicate şi puse lîngă ceilalţi prizonieri.
• Ko. O poziţie în care după captura unei singure pietre, piesa atacatoare rămîne doar cu o singură libertate, se numeşte Ko, şi în acest caz este interzisă capturarea imediată a pietrei atacatoare. Este obligatorie efectuarea unei mutări oriunde altundeva pe tablă, după care se poate reveni şi captura piesa respectivă. Atenţie, Ko este doar atunci cînd este vorba de captura şi recaptura unei singure pietre. Dacă vei captura două sau mai multe pietre şi îţi rămîne piesa în atari, nu este Ko, pentru că după capturarea pietrei tale, piatra adversă rămîne cu cel puţin două libertăţi, şi nu o poţi recaptura. Mutarea de după captură se numeşte ameninţare de Ko. Ameninţarea de ko poate valora mai mult decît se pierde în ko, deci adversarul preferă să răspundă la ameninţare şi koul continuă. Dacă ignorînd ameninţarea se pierde mai puţin decît în ko atunci evident ameninţarea trebuie ingnorată, şi se închide koul legînd piesa aflată în atari.
• Grupurile vii sînt grupurile care nu au putut fi capturate şi au rămas pe tablă la sfîrşitul partidei. Acestea sînt grupurile ce au cel puţin doi ochi, sau suficient teritoriu încît să poată face doi doi ochi. De asemeni mai sînt vii grupurile aflate în seki.
• Grupurile care nu au doi ochi, dar care nu pot fi capturate din cauză că adversarul nu le poate pune în atari fără a se pune însuşi in atari, se numesc seki, şi dacă există un ochi acesta este considerat teritoriu neutru.
• Teritoriile aflate între două grupuri adverse vii, nu valorează nimic, sînt puncte neutre. Acest lucru este valabil în regulamentul japonez. În alte regulamente nu există teritoriu neutru la finalul partidei.
• Dacă nu mai ai nimic de făcut pe tablă spui pas, şi e rîndul adversarului să mute.
• După ce ambii jucători spun pas, partida se consideră încheiată. Prizonierii sînt plasaţi în teritoriul inamic, şi apoi se numără teritoriile. De remarcat că un prizonier valorează un punct, şi pus în teritoriul advers elimină un punct deci uşurează numărătoarea. Tot pentru a uşura numărătoarea se obişnuieste reanranjarea teritoriilor prin mutarea pieselor de aceeaşi culoare formînd dreptunghiuri. Este necesară atenţie pentru a nu greşi.
• Pentru dezavantajul de a muta al doilea albul este compensat cu un număr de 6.5 puncte numite Komi. În alte regulamente numărul de puncte poate fi diferit.
• Este interzis să efectuezi o mutare după care îţi rămîn piese fără libertaţi. Cu alte cuvinte nu ai voie sa îţi ocupi ultima libertate a unui grup. Expresia consacrată fiind “sinuciderea este interzisă”. Este regulă derutantă pentru începători cînd e vorba de captura adversarului. Dacă mutarea efectuată ocupă ultima libertate a grupului propriu care este în acelaşi timp şi ultima libertate a unui grup advers pentru că în acest caz grupul advers este capturat oferind astfel libertăţi grupului propriu.
• În anumite cazuri rare cînd partida se ciclează datorită a 3 kouri, partida poate fi anulată.

După cum am precizat acesta este regulamentul japonez, dar mai există şi cel chinez, care are mici diferenţe, plus alte regulamente derivate din acestea.

Mai jos sînt trimiteri către pagini ce redau aceste regulamente în Engleză.

• Regulamentul Chinez

• Regulamentul Japonez
• Regulamentul AGA
• Regulamentul Ing
• Regulamentul Francez
• Regulamentul Sporturile Minţii
• Regulamentul Corean
• Regulamentul Asociaţiei Britanice^[1]
• Regulamentul Neo Zeelandez
• Regulamentul Olimpiadelor programerlo de Computer
• EGF: Regulamentul Ing Simplificat
• EGF Regulament general de Turneu