BrăilaGo

Brăila, Go, restul se înţelege

RSS 2.0

Fulgerul

Pe țărmul mării, Nichiren privea gînditor către tabla goală. Încerca să rezolve o problemă de Go …

Ieșise pe mare pentru a atrage furia divină asupra flotei Mongul iar incantațiile lui făcuseră ca un taifun cumplit să se abată asupra invadatorului, scufundîndu-i mai toate corăbiile.
Acum furtuna se îndepărtase … doar cîte un fulger rătăcit mai străbătînd, din cînd in cînd, cerul; pericolul fusese însă înlăturat.

– “Vîntul ….” … murmură Nichiren …

Mai jos, pe plajă, însoțitorii săi vorbeau deja despre Kami Kaze – “vîntul divin” invocat de el impotriva dușmanilor.
Se uită din nou către tabla goală:

– “Ar fi posibil” … gîndi el … “să joci un fuseki Kami Kaze. Cu avantajul primei mutări, negrul ar putea găsi o cale optimă de joc, astfel încît să fie purtat de vînt spre victorie; la cea mai mică neatenție însă … albul ar putea prelua avantajul în favoarea sa.”

Adîncit în aceste gînduri, Nichiren nu acorda prea multă atenție unuia dintre însoțitorii săi care … între timp, se desprinsese de grupul celorlalți și se oprise chiar lîngă el… La un moment dat însă, o mișcare mai aparte a acestuia îl făcu să-și ridice ochii: un Mongul ! Un supraviețuitor al flotei invadatoare, care se deghizase … și se ascunsese printre cei din propria-i suita ! Cu un strigăt puternic, omul își scoase imediat sabia dar … înainte de a o putea folosi … urletul vîntului îi învălui din nou, iar lumina unui fulger străluci orbitor.
Nichiren privi către corpul prăvălit al dușmanului său, și la frînturile de sabie împrăștiate în jur:

– “Hmm …” surîse, continuînd pentru sine …
– “În mod cert, mutările acestei deschideri n-au fost într-o secvență bună.”

Poveste  preluată din colecția de povești culese de Radu Baciu.

Categories: Povesti Tags:

Costel


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recent Posts

Recent Comments