-Născut în             :  Februarie 1964, în Galați.

-Prima întîlnire cu Go-ul   : August 1983

În 1983, a intrat în lumea GO-ului, pe ușa deschisă de dl. dr.mat. Gheorghe Păun, în revistele Știință și Tehnică și Rebus. Primul contact cu comunitatea jucătorilor de GO a fost cu Bogdan Creangă, în 1990, care după o partidă de test, îl înfringe cu 9 pietre handicap. Comentariul celor doi jucători la încheierea acestei partide:

Costel: Incredibil!!!

Bogdan: Înfiorător!

A activat temporar În organizarea clubului din Galați, găzduind întîlnirile jucătorilor gălățeni, timp de un an, în sufrageria apartamentul său. La începutul anilor ’90, se aruncă, cu entuziasm și…naivitate, în organizarea unei semifinale a Cupei Romaniei, eveniment care ar fi fost un fiasco total fără ajutorul profesorului Emilian Dima. A fost jucator activ in perioada 90 – 94, participînd la majoritatea concursurilor organizate în țară, performanța maxima fiind ocuparea locului al III lea, la Campionatul Național pe echipe desfășurat la Brașov, împreună cu Bob Lamming, Sandu Teodor si Bogdan Creangă. După o pauză de 4 ani, revine sporadic în competitii. In 1998 fondează grupul de discuții rgo, din dorinta de a crea un cadru de comunicareintre jucatorii romani de GO.

In prezent, membru al clubului Dunărea Brăila, reîncearcă revitalizarea clubului gălățean, și pe cît posibil să ajute și pe alte planuri în ceea ce privește Goul românesc. (Update. În anii următori activitatea a msai continuat cu menținerea acestui sit, cu colaborarea la ProGo, și producerea a cinci numere integrale, iar în final producerea Dicționarului de Termeni de Go, Japonez Român)

Răspuns la interviul luat de Codrin

–

În ce an ați avut primul contact cu go-ul și în ce împrejurări?
>1983 pe patul Spitalului Militar Galați, nu aveam altceva de făcut decît să citesc, și am dat peste o problemă de go în Știință și Tehnica, povestea e lungă, va continua… probabil.

-Care erau condițiile de joc?
>Care condiții de joc? Mai tîrziu un goban din placaj șui, acoperit cu un carton alb desenat cu pixul, și pietrele… puluri de table, altă poveste, dar mai scurtă.

-Motivați-vă atracția pentru Go.
>ADN bre, probabil.

-Ce jucători ați întîlnit la primele contacte cu clubul de go?
>Bogdan Creangă,

După prima partida, replicile noastre au fost:
Eu… INCREDIBIL.
El… Infiorător.

Ulterior am dat de veteranii Sandu Teodor, Emilian Dima, Iulian Ilie, mai tîrziu au apărut Cristian Zamfirache, Mihai Culea, Laurențiu Frangu, Bogdan Stănescu, etc.

-Ce jucători v-au influențat evoluția ulterioară?
>Eu influențat? Never.

-Care v-au fost adversarii preferați? Cum le-ați descrie stilul de joc?
>Ăia care joacă repede, ca să nu mă plictisesc. Dar un partener de joc placut A fost Z.B.ul. (Sau se scria Zebeul?) Poveste tristă cu el.

-La ce turnee de Go ați participat? Ce partide v-au rămas în memorie?
>Intre 91 si 94 cam la tot ce mișca, culminînd cu EGC 95 Tuchola, apoi pauză, am revenit la EGC 98 Mamaia, apoi pur ocazional, urmînd iar cîțiva ani mai activi cu cca șase concursuri anual, iar recent Congresul de la Groningen, Olanda, pentru ca în cele din urmă să o răresc iar, abia fiind convins de neobositul Iulian Toma să vin la concursurile locale, apoi de Codrin la unele din orele lui, apoi liniște. Partida cu  Cătălin Albu cînd m-am încăpățînat pe un ko de juma de punct, și am ingnorat un kodate la care am privit cam juma de secundă, de am pierdut o coadă de vreo 14 pietre.

-O amintire specială legată de go?
>Frank Berkenkotter.

-Încă mai jucați go? De ce?
>Da. Degeaba.

From Club Go Galati